luni, 24 septembrie 2012

Tiparul relatiilor moderne


Andreea Verde (frumoasa solista de la Dekadens) este guest writer-ul meu din aceasta saptamana.

A abordat, din proprie initiativa, o tema la care ma gandeam de mult timp - tu il placi, el nu te place - el te place, tu nu il placi

Textul de la ea a fost o surpriza placuta si mi-a demonstrat inca o data..ca avem noi o legatura speciala :)



Auzisem ca e mai bine sa pastrezi distanta. Sa il lasi pe el sa te caute. Sa nu fii disponibila ori de cate ori vrea sa se vada cu tine.

Dar eu niciodata nu am facut asa. De aceea, multe dintre relatii s-au oprit dinainte de a incepe. Daca imi place cineva vreau sa vorbim, vreau sa ne vedem, vreau sa fiu disponibila, vreau sa imi anulez alte planuri pentru cateva moment bune. Daca nu, nu imi fac timp.

Asa se face ca de fiecare data, cu mici exceptii, tipii care imi plac nu ma mai cauta, iar tipii care nu imi plac, insista. 

Stiu, e brutal. N-ai cum sa te obligi sa iti placa sau nu cineva, sa te incite sau nu, sa iti atraga atentia sau nu. Se intampla. Sau nu.

De aceea, in general, oamenii pe care ii vrem alearga dupa alti oameni care la randul lor nu ii vor, iar cu ceilalti ne purtam natural, fara prea multe batai de cap si ajungem sa ii facem sa ne placa.

Nu stiu daca e clar, universal, si nici nu imi pasa. Stiu doar ca alergam unii dupa altii. 

Aplicam reguli auzite de la prieteni. Nu dam semne de viata ca sa le dam teste celorlalti: Ia sa vedem, oare o sa spuna ceva? O sa intrebe ce e cu mine?

Ca si cand totul ar trebui sa fie complicat, greu, chinuitor, istovitor, ca si cand am duce o lupta. 

Stiu, e antrenant si motivant sa te chinui sa obtii ceva si intr-un final apoteotic sa ajungi acolo. Dar cand lucrurile sunt simple, cu cine te mai lupti?

Inainte oamenii isi scriau in jurnal. Acum se numeste blog si e atat de public incat iti e frica sa scrii ceva pe bune, sau daca ai curajul sa faci asta trebuie sa fii pregatit pentru critici agresive. 

Inainte oamenii isi publicau memoriile. Acum exista Facebook. Timeline. E totul acolo, sunt toate evenimentele importante adunate in statusuri, poze, check-in-uri, likeuri, shareuri. 

Si ale oamenilor importanti, si ale necunoscutilor. Si ale elitistilor, si ale prostilor. Si ale ingamfatilor, si ale depravatilor.

In curand, cred ca in loc de Fragmente de Jurnal a la Mircea Eliade o sa se publice Fragmente de Timeline ale oricui-are-ceva-de-zis-si-suficienta-notorietate-cat-sa-prinda-la-public.

Mi-am adunat toate intamplarile importante in poze si Facebook si texte pe blog – ca sa nu se piarda. Am schimbat pana acum vreo 10 calculatoare si 3 laptopuri. 

Am pierdut tot ce aveam in ele. Asta e motivul meu. Sau pretextul. Si acum imi e frica nu cumva sa dispara tot ce inseamna internet si sa imi pierd toate amintirile. Cu memoria stau prost, iar de scris in vreun carnetel – nu am mai facut-o din generala.


* Se asculta cu piesa asta: http://www.youtube.com/watch?v=Fkz8i72o20s

7 comentarii:

Alexandra spunea...

Sa stii ca internetul iti fura mintile si totodata memoria. Uiti enorm de multe lucruri facand acelasi lucru zi de zi.

ivi spunea...

E dragut textul, dar are o mare mare buba: e format din 2 bucati separate, care nu duc nicaieri.

Dupa introducerea (interesanta) despre relatii si cum alergam unii dupa altii, de la care cititorul asteapta..CEVA..o concluzie, o idee, orice...vine dintr-odata partea despre online (like where did that come from?). Interesanta si a doua parte, luata separat. Dar textul ca atare e putin dezamagitor pentru ca iti creeaza niste asteptari pe care nu le indeplineste :p

(PS. completely well intentioned feedback)

Adrian spunea...

"cu mici exceptii, tipii care imi plac nu ma mai cauta, iar tipii care nu imi plac, insista."

Poate ca alergam cu totii dupa ceea ce nu putem avea si nu dupa ceea ce ne trebuie cu adevarat ?

Poiana Brasov spunea...

Alergam cu totii dupa o imagine creata de noi. Cand nu il/o avem alergam dupa el/ea. Cand il/o avem nu mai prezinta interes..."Nu era el/ea!" Nu, nu era pt ca EL/EA este o plasmuire a dorintelor noastre :) De asta, cred ca alergam dupa persoanele inabordabile...speram sa fie cel/cea din sufletul nostru.

Andrei spunea...

„In curand, cred ca in loc de Fragmente de Jurnal a la Mircea Eliade o sa se publice Fragmente de Timeline ale oricui-are-ceva-de-zis-si-suficienta-notorietate-cat-sa-prinda-la-public.”

Râdem noi, dar chiar nu cred că suntem departe de momentul ăla. O să se întâmple să moară careva și sigur se găsește altul să îi publice „spiritualitățile” dă pă Facebook.

Anonim spunea...

invata odata pt totdeauna, men and women are NOT equal...nu fa niciodata primul pas intr-o relatie...nu aborda tu prima...

Aquarian spunea...

Si eu m-am intrebat de multe ori de unde aceste "reguli nescrise" cu care societatea iti da in cap mai grav decat popa cu Biblia. Ce e mai funny e ca partial sunt adevarate. Multi tipi desi se plang de atitudinea noastra de fiinte inabordabile, dintr-un masochism neconstientizat (nici macar de ei insisi), le cauta pe cele care nu le dau atentie. Unii zic ca e vorba de instinctul de vanatoare masculin...Adevarul insa cine, dracu stie care o fi?